Comuna Puchenii Mari este situată în judeţul Prahova, judeţ ce cuprinde un teritoriu care se întinde, de la Nord spre Sud, de pe culmile înalte ale Munţilor Bucegi, până în Câmpia Ploieștilor, pe malurile râului Ialomiţa.

Comuna Puchenii Mari se situează pe arealul constituit de cea mai joasă treaptă de relief, cu înălţimea între 70 m şi 20 m, cu înclinaţie de la N-V la S-E. Suprafaţa terenului este în general netedă, cel mult cu ondulări abia sesizabile, în care râurile meandrează puternic, ele având albii largi, aproape lipsite de maluri.

În actuala organizare administrativ-teritorială, comuna Puchenii Mari are în componenţă următoarele sate, în ordinea mărimii : Pietroșani, Miroslăvești, Puchenii Mari, Puchenii Moşneni, Odăile, Puchenii Mici şi Moara.

Comuna, în ansamblul său, cu o suprafaţă de 5.492 hectare este situată în partea de sud a judeţului Prahova, la o distanţă de 14 km de municipiul Ploieşti, desfăşurându-se de-a lungul DN1 Bucureşti-Ploieşti pe o lungime de cca 5,5 km.

Comuna este traversată de 2 drumuri judeţene care fac legătura între comunele învecinate şi comuna Puchenii Mari.

Cu un teritoriu administrativ de 5.492 ha., o populaţie de aproximativ 8900 locuitori şi 7 sate componente, comuna Puchenii Mari este socotită, în cadrul judeţului, o comună mare.

Ocupaţia locuitorilor este preponderent agricolă, 70 % din teren fiind folosit pentru agricultură. Existenţa localităţii Puchenii Mari este atestată începând cu anul 1513.

Clima

Nivelul apei subterane se află, în medie, la 4,8-4,9 m, în condiţii normale de pluviație putând sui cu un metru. În ceea ce priveşte rezistenţa, stabilitatea şi gradul de seismicitate terenul este "bun" de fundare, fără factori de risc. Adâncimea maximă de îngheţ este de 0,8 m. În această zonă sunt, în medie pe an, 190-210 zile fără îngheţ ceea ce este în favoarea lucrărilor agricole. Amplitudinile termice sezoniere sunt mari şi conferă climatului caracteristici ale continentalismului.

Fauna

Fauna a fost influenţată fatal de către om, în dorinţa de a se proteja pe sine şi culturile lui. Din categoria animalelor mari, lupul a dispărut o dată cu marea pădure, iar mistreţul mai rezistă încă, fiind urmărit ca duşmanul numărul unu al grădinilor de zarzavat. Căprioara mai apare timid, iar apariţia vulpii este socotită un eveniment. Dintre târâtoare, şerpii de casă sau de apă găsesc condiţii bune de viaţă, iar broaştele şi şopârlele sunt, cum se spune la ele acasă şi în lunci şi pe mirişti şi pe pajişti. Cioara deţine supremaţia între păsări, dar nu lipsesc ciocănitoarea, mierla, sticletele, vrabia, şoimul, buha, piţigoiul, gugustiucul etc, dar nici fazanul, rândunica, lăstunul, ba chiar şi familii de berze rătăcite. Cât despre animalele şi păsările crescute de om nici se poate vorbi, deoarece omul poate creşte orice.

Geologia

Depozitele caracteristice din această zonă sunt de vârstă levantină şi cuaternară. Levantinul este constituit dintr-o alternantă de nisipuri gălbui cu argile cenuşii, negricioase şi straturi subţiri de pietriş.

Cuaternarul este reprezentat de un complex argilos, argile prăfoase, praguri argiloase leossoidale, pietrişuri, nisipuri grosiere, aduse de râul Prahova şi depuse peste depozitele levantine, având o structură încrucişată.

Vegetatia

Vegetaţia din zona în care este situată comuna Puchenii Mari este caracteristică silvostepei, cu plante ierboase xerofile şi cele specifice zonelor inundate (papură,răchită ), însă nu lipsesc stejarii brumării, în pâlcuri sau de cele mai multe ori izolat, exemplare bătrâne şi majestuoase, rămăşiţe ale Codrului Vlasiei. Pe lângă gospodăriile localnicilor cresc, fără să aibă probleme cu clima : salcâmul, dudul, mărul, părul, corcodusul, cireşii, gutuii, nucul, prunul şi arboretele, precum liliacul, măceşul şi altele.

Retea hidrografica

Comuna Puchenii Mari este parcă îmbrăţişată de cursuri de apă, care îşi vor sfârşi drumul, început în munţi, în răul Ialomiţa, care marchează graniţa de sud a judeţului Prahova. Râul Prahova, cel mai important colector al apelor de pe teritoriul judeţului, îşi poartă cca 10 km ai cursului său în zona comunei Puchenii Mari. Pârâul Leaotul străbate comuna trecând prin satul Moara, apoi prin satul Pietrosani. Pârâul Pierla (azi secat )înconjura pe la sud reşedinţa de comună şi se întâlnea cu pârâiaşul Viişoara, care intră pe teritoriul comunei dinspre Brazi, trecea prin Puchenii Mici, Puchenii Mari şi ieşea de pe teritoriul comunei spre Balta Doamnei. Mai este de menţionat şi izvorul Pietrușul, situat în nordul comunei, în zona satului Pietroșani, spre Malaiești.

Infrastructura

Alimentarea cu apă nu se face dintr-o reţea centralizată. Localnicii se alimentează cu apă din fântâni săpate la adâncimi cuprinse între 6-8 m. Cele 10 blocuri şi spitalul sunt alimentate cu apă dintr-un put forat de adâncime, printr-o conductă de 1,4 km. Canalizare nu există decât pentru blocuri şi spital, apele uzate fiind transportate la un decantor cu platformă de nămol. Restul locuinţelor folosesc chetrine uscate (puţuri colectoare). Alimentarea cu energie electrică se realizează din sistemul energetic naţional printr-o linie electrică aeriană.

Drumurile locale sunt în administrarea comunei şi sunt în general bine întreţinute,ca şi cele 2 drumuri judeţene ce străbat localitatea şi drumul naţional DN1 Bucureşti-Ploieşti.